Bejeus

loc de reclama

Machu Picchu se afla in valea Urubamba din Peru, la aproximativ 70 de kilometri de Cusco, si a reintrat in atentia intregii lumi dupa 1911, cand a fost redescoperit de un grup de arheologi americani, dupa ce, secole de-a randul, a fost dat uitarii. Însecolul al XII-lea, enigmatica populatie ce-si spunea Inca (Fii Soarelui) cucerea un vast teritoriu în nordul si vestul Americii de Sud, venind de undeva din zona meridionala a continentului - nu se stie nici acum cu precizie de unde. Desi nu erau la fel de razboinici si necrutatori ca aztecii, incasii au cucerit nu mai putin de 500 de civilizatii amerindiene. Nu s-au impus prin cultura (nu cunosteau nici o scriere) caci acestia transmiteau mesaje printr-un sistem de noduri si lungimi ale sforilor ( ce nu este inca cunoscut ), ci printr-o temeinica, chiar spartana organizare social-legislativa. Dar, mai presus de toate, aveau "obsesia" constructiilor de drumuri pavate si de cetati-fortarete (inclusiv în jungla) menite sa reziste vesnic în fata oricarui inamic. Capitala incasilor, Cuzco, era - arhitectural - comparabila cu Roma cezarilor. Dar la numai 130 de kilometri de Cuzco, printre crestele andine, se afla cetatea Machu Picchu. Gasita abia în 1911, aceasta citadela a fost conceputa ca un labirint citadin inexpugnabil. La peste 4000 de metri, lemnul era o raritate si totul a fost durat în piatra: terase, fotificatii, palate regale, locuinte simple, bazine de acumulare a apei de ploaie, caramizi, piete si un sofisticat sistem de parcele agricole pentru cultura principala, porumbul. Totul se încadreaza într-un plan urbanistic aparent "întortocheat", menit sa deruteze eventualii invadatori. Este un unicat arhitectural impresionant si abia fotografiile facute din avion i-au pus în evidenta toate însusirile. Multe dintre caramizile cântarind 50 de tone sau chiar mai mult sunt atât de precis sculptate si unite cu atâta exactitate, încât îmbinarile fara mortar nu permit nici macar unei lame de cutit sa intre printre ele. Micul oras poate gazdui între 500 si 1.000 de persoane, cifra modesta daca o comparam cu cei 200.000 de locuitori pe care îi numara, fara îndoiala, pe atunci Cuzco, capitala. Retelele de drumuri facute de cei care nu au cunoscut roata! 16.000 de km de drumuri pavate (a doua, ca lungime, dupa reteaua romana de 90 de mii de km), inclusiv poduri suspendate în zonele mlastinoase si nisipoase! De ce acest efort de taiere de "autostrazi" în coastele anzilor, daca incasii nu au avut vehicule, necunoscând roata? Nu lipseau borne indicatoare din 7 in 7 km si locuri de odihna din 20 în 20 de km. Ideea utilizarii drept piste de aterizare-decolare a fost avansata de foarte multi cercetatori, dar nu exista dovezi credibile... nu înca... Nici un drum special amenajat nu ducea catre Machu Picchu. Machu Picchu numara cam 200 de cladiri, cel mai adesea în forma de patrulater, care nu au, în general, decât un singur etaj si nici o despartitura interioara. Constructiile cele mai marcante sunt Torreon,sau observatorul astronomic în forma de semicerc, folosit pentru determinarea datelor importante ale calendarului si Intihuatana, sau cadranul solar. Aceasta enclava (probabil a preotilor, putând adaposti doar 500 de persoane) exista parca în afara timpului si spatiului, ascunzând mistere înca de nepatruns. Inaltat pe la 1450 de suveranul incas Pachacuti, Machu Picchu a fost în chip brutal abandonat de locuitorii sai în 1572 apoi uitat. Pachacuti mare cuceritor, a întemeiat Imperiul incas pe la 1440. Acesta a atins apogeul spre 1490.S-a întins, la vremea respectiva,din Columbia la Nord, pâna în centrul statului actual Chile la Sud si cuprindea Ecuador,Peru,Boliviasi Nord-Vestul Argentinei.Capitala era Cuzco, în Sudul Peru-ului. În1532, spaniolii, sub conducerea conchistadorului Francisco Pizzaroau pus stapanire peste acest imperiu care a durat mai putin de 100 de ani. L-au trimis la moarte pe incasul Atahualpa si si-au însusit fabuloasele lui comori. În 1536 fratele vitrega al acestuia, Manco Capac, a preluat comanda rascoalei împotriva invadatorilor. Dupa un zadarnic asediu al orasului Cuzco el s-a retras în muntii si padurile de nepatruns ale regiunii Vilcambamba, capitala ultimului focar de rezistenta. ’’Imperiul Vilcambamba’’ si-a gast sfârsitul prin invazia armatei spaniole, în 1572 si executarea ultimului suveran, Tupac Amaru .Machu Picchu, care facea parte din ’’Imperiul Vilcambamba’’, a fost cucerit, iar locuitorii sai l-au abandonat la aceeasi data, in mod misterios. Pentru a construi orasul, supusii împaratului Pachacuti s-au aprovizionat cu piatra din muntii de granit de la Machu Picchu. Lucratorii au desprins blocurile cu ajutorul unor pene de lemn umezite, asezate la intervale regulate dupa contururile blocului. Prin dilatare, lemnul facea ca stânca sa se crape. Pietrele au ajuns apoi pe santier pe sanii urcate de-a lungul unor drumuri de pamânt batatorit, unde au fost trase pe trunchiuri de lemn cu coaja curatata, cu ajutorul frânghiilor. Pe santier, cioplitorii în pitra au preluat stafeta si le-au modelat cu unelte din bronz, dalti si percutoare de piatra dura. Extrem de rigurosi, acestia au ajustat perfect blocurile, dând astfel o mare soliditate zidurilor care au rezistat cutremurelor de pamânt. Au obtinut slefuirea finala frecând blocul cu nisip. Aceasta finisare a fost rezervata celor mai importante edificii din Machu Picchu, cum ar fi templele sau observatorul astronomic. Pentru a aseza materialele la locul potrivit, zidarii au folosit platforme de pamânt pe care le-au înaltat în acelasi timp cu zidul în constructie. Edificiile modeste au fost facute din pietre grosolan cioplite, îmbinate într-un mod mai putin regulat si legate între ele printr-un mortar gros facut din argila.Ei ridica ziduri de sustinere si amenajeaza multiple terase in cele doua sectoare,agricol si urban,pe care le are orasul. Mai multe incinte cu ziduri inalte apara orasul. In zona agricola,muncitorii instaleaza in plus canalizari pentru irigatie si transporta pe terase cantitati enorme de pamant necesare culturilor.In climatul tropical,muntele,transformat in gradina,raspunde nevoilor alimentare ale populatiei. In zilele noastre acest oras face parte din cele 7 minuni ale lumii moderne. scris de bejeus http://bejeus.youblog.net/